“Când apare numele meu, se găsesc aceşti oameni care intervin imediat şi acţionează în sensul stigmatului. Orice-aş spune, ei nu se lasă traşi pe sfoară: eu sunt ăla, cel rău, anti-naţionalul, anti-patriotul, ăla care am distrus şi am blasfemiat.” Sâmbătă, după aproape 15 luni de când a demisionat de la…
Bine ai venit pe
Surpriza!
Abonează-te
Turcia merita să ajungă la baraj, asta o recunoaşte orice suporter român cu capul pe umeri. Dacă ar fi să fie după fotbal, după ce joacă, România n-ar avea ce să caute acolo, darmite la Mondiale. Dar noi continuăm să construim pe minciună. # E o minciună că Piţurcă ar fi…
Câţi n-am fost îndrăgostiţi de ea? Câţi am reuşit să ne ţinem departe de misterul ei, câţi nu ne-am imaginat că aparenta ei superioritate, aerul arogant şi râsul scurt, ha!, cu capul dat pe spate, ascund o tandreţe nesfârşită? Recunoscuseră unii încă de atunci, chiar şi dintre cei la care…
Ar fi împlinit astăzi o vârstă. Trupeşte, ar fi fost, fără îndoială, un om bătrân. Sufleteşte, n-am cum să ştiu, dar bănuiesc că n-ar fi diferit prea mult de cei din generaţia sa – învăţaţi cu lipsurile, obişnuiţi să calculeze şi să pună deoparte, reţinuţi când e vorba să-şi permită o…
“De ce îi este omului de astăzi foame? De iubire şi de sens.” (N. Steinhardt) De ce se strâng atâţia oameni la manifestaţiile legate de Roşia Montană? Cum poate fi explicată diversitatea “ideologică” a protestatarilor, care fac parte din grupuri alteori (şi mai mereu) antagonice? Şi de ce această cauză,…
Marţi, la ora la care un bărbat pustiit de boală se arunca de la etajul 5 al Spitalului Militar din Bucureşti, la vreo 600 de kilometri depărtare murea odată cu el, într-o sală de cinema în care aproape nimeni nu-i înţelegea limba, domnul Lăzărescu Dante Remus. În sală erau doi-trei…
Am ieşit cu un zâmbet lătăreţ, ieri, de la filmul “Când se lasă seara peste Bucureşti sau Metabolism”, care a avut premiera mondială săptămâna trecută, la festivalul de la Locarno, iar aici, la Sarajevo, e unul dintre cele nouă filme înscrise în competiţia oficială de lungmetraje. M-am dus la prima…
Oamenii ăştia seamănă foarte mult cu noi: încă nu şi-au aşezat identitatea. Încă nu ştiu să rezolve lucrurile simple, nu ştiu să se îmbrace, nu încep cu începutul, nu şi-au sedimentat valorile, nu îi deranjează contrastele şi prostul gust. Da, e şi o frumuseţe, e şi o tandreţe în kitsch-ul…