Fraza din titlu a fost spusă de fostul şef al contraspionajului Filip Teodorescu la un interviu televizat cu Ion Cristoiu. Pe cât de simplă, pe atât de subtilă, ea poate constitui explicaţia misterioaselor evenimente recente.

În anii ‘90, presa făcuse o adevărată obsesie pentru scenariile concepute în spatele uşilor închise, ajungând uneori să nu mai vadă pădurea evidenţelor din cauza copacilor securişti. În ultimii ani însă, pare că s-a căzut în extrema cealaltă, iar surprizele sunt motivate, de obicei, la primul nivel al înţelegerii.

Cred că adevărul e la mijloc, inclusiv în cazul retragerii lui Stolojan. Şi mi-am amintit de scandalul în care, paradoxal, PD îl susţinea pe Corneliu Turianu pentru şefia CNSAS, decizie urmată de reacţia societăţii civile în favoarea lui Ticu Dumitrescu, dispariţia tânărului Dan Lazea ş.cl. Nici despre acel eveniment n-am aflat adevărul, aşa cum nu l-am aflat nici în ceea ce priveşte rocada Băsescu-Stolojan din octombrie 2004.

Să mergem mai departe cu gândul. Cei mai influenţi români au legături, într-un fel sau altul, cu serviciile secrete. Iliescu a avut dosar (evaporat!) la Direcţia de Contraspionaj, Băsescu era pe lista Informaţiilor militare, Voiculescu a fost turnător dovedit, Geoană s-a scăpat declarând “nu ştiu câţi (ofiţeri acoperiţi - n.MM) am mai rămas în politică”, Stolojan a fost “hârciogul” care aduna valuta Securităţii, Patriciu a primit licenţa de exploatare a unor zăcăminte în Libia…

Vreau să ajung aici: de ce să nu luăm în calcul, pentru evenimentele aparent inexplicabile, faptul că s-a dat şi s-a primit un ordin? Dacă faci parte din structurile militare, nu te duci la televiziune să dai socoteală pentru îndeplinirea misiunii. Şi mă gândesc cum Cristoiu îl desfiinţa pe Boc, că pare făcut din gumilastic, că nu ar reacţiona nici dacă i-ar fi dezonorată fiica… Că ştie una şi bună - dacă-i ordin, cu plăcere.

Nu ştiu de ce s-a retras Stolojan: poate l-a jignit Băsescu, poate nu a suportat să-i fie impus cabinetul, poate a clacat. Ştiu că un om liber nu ar accepta să tacă într-o asemenea circumstanţă.

Nu ştiu de ce Băsescu l-a numit premier pe Boc. Ştiu că un om liber nu ar accepta să fie la cheremul nimănui. Şi mai ştiu că, potrivit Protocolului, ultimul cuvânt în chestiunile guvernării, implicit în problemele naţionale, îl are tandemul Boc-Geoană. Dacă aţi putea hotărî, aţi lăsa ţara pe mâna lor?

Nici ei.