Întrebarea mi-a fost stârnită săptămâna trecută, când am citit profilul de ţară al României realizat de cotidianul britanic “The Guardian” în cadrul unui proiect jurnalistic impresionant, care acoperă toate cele 192 de ţări membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Ce m-a pus pe gânduri nu este nici aprecierea (corectă) că sistemul de sănătate este mai şubred decât în multe alte ţări europene şi nici faptul (dramatic) că, în secolul XXI, una dintre problemele ţării rămâne accesul într-o sumedenie de localităţi rurale, ci lista personalităţilor despre care autorii consideră că ar fi “living national icons” – idolii naţionali aflaţi în viaţă (deşi sună groaznic în româneşte).

Celebrităţi-simbol, le-am spus eu. Care, în viziunea celor de la Guardian, sunt scriitorii Andrei Codrescu şi Petru Popescu, regizorul Liviu Ciulei, soprana Angela Gheorghiu, atleta Constantina Tomescu-Diţă, gimnasta Sandra Izbaşa şi fotbaliştii Adrian Mutu şi Cristian Chivu.

Ce ne spune această listă? Că PR-ul românesc este dezastruos. Pentru că primii patru nu trăiesc în România, iar câştigătoarea maratonului de la Beijing este şi ea mai mult plecată. Şi dacă Andrei Codrescu, realizatorul unei faimoase reviste de cultură online, este cunoscut în rândul pasionaţilor de literatură din ţară, pentru că şi-a publicat şi aici cele mai bune cărţi, despre Petru Popescu, stabilit în SUA în 1974, nu cred că au auzit 99 din 100 de români.

Mă miră absenţa din listă a Nadiei Comăneci, a lui Hagi şi a lui Ilie Năstase. Şi mă întristează că nici un om de cultură care trăieşte aici nu este suficient de cunoscut la nivel european. Şi să nu-mi spuneţi că selecţia e irelevantă sau că cine ştie ce redactor neştiutor a întocmit-o. Ăştia suntem, cu noi trebuie să (re)defilăm.