Aş fi vrut să-l cunosc. Să stăm de vorbă, să bem pe îndelete, să ne destăinuim dorul de femeia iubită. Să visăm împreună o Românie în care tradiţia să fie suprema valoare.
În adolescenţă, mă pasiona viaţa lui. Ce licean de azi mai citeşte “Miradoniz”, “Mărturiile…” lui Augustin Z.N. Pop sau “Romanul…” în care Cezar Petrescu îi romanţează biografia? Cine mai ştie cine a fost Teodor Ştefanelli? Îmi aduc aminte ce uimit am fost aflând, din referinţe incomplete şi din memorii interpretate, că Veronica Micle ar fi pierdut o sarcină la şase luni. Copilul lui… Cum ar fi fost să aibă un fiu?
În acele vremuri, acea descoperire biografică, fie şi neconfirmată, era pentru mine o comoară pe care colegii mei nu puteau nici s-o viseze. Eram un Edmond Dantes, iar viaţa secretă a lui Eminescu era insula Monte Cristo a mea.
Comentarii