Uitați-vă la numele lucrurilor. Priviți-le, fiți atenți cum se schimbă și în ce se schimbă, fiindcă semnele viitorului se văd în transformarea limbajului curent.

Cel mai recent exemplu: noul redactor-șef al Gazetei Sporturilor a primit denumirea de Chief Content Officer.

Ce observăm?

Mai întâi, că aceasta e o titulatură de tip business, precum Chief Executive Officer (CEO) sau Chief Operating Officer (COO).

Apoi, că acest nou nume se referă la "conținut". El nu mai vizează nici redactarea (ca în "redactor-șef"), nici editarea (ca în "Editor-in-Chief").

Ce ne spun aceste două modificări de semnificant?

Să o luăm cu sfârșitul. A doua modificare vorbește despre faptul că textul și-a pierdut calitatea dominantă în jurnalism. Redacția nu mai creează preponderent materiale scrise, ci "produce conținut".

Conținut pentru ce? Conținut pentru propriul site, dar, de fapt, conținut pentru rețele. Echipa de jurnaliști a devenit mica făbricuță care "umple" o matriță deja existentă, într-o rețea deja existentă.

Forma tehnologică dictează funcția acestei echipe: crearea de conținut.

Prima și cea mai îngrijorătoare modificare este însă "vărsarea" comercialului în vasul jurnalistic. Faptul că denumirea noului șef este una de tip business arată o transformare de obiectiv: scopul unei echipe de presă nu mai este informarea, ci profitul.

Ca atare, nici redacția nu se va mai putea numi redacție. Fiindcă ea, fosta echipă de jurnaliști care erau antrenați să se gândească la binele public, nu mai "redactează" nimic. Nu mai creează un "jurnal" și nu mai urmărește instruirea unor viitori cetățeni responsabili.

Noua echipă produce conținut pentru o formă preexistentă și, ca urmare, e datoare, începând de la șeful ei (CCO - sic!), să lucreze cu metode business și cu țeluri business.

Uitați-vă la numele lucrurilor, căci ele se schimbă sub ochii noștri. Cel ce dă nume lucrurilor impune limbajul, deci modifică mințile, deci formatează viitorul. Așa a fost de când lumea.