Un schimb de replici între Cozmin Guşă şi Bogdan Teodorescu, aseară, mi-a aprins beculeţul. Încercam de mai multă vreme să descopăr ce mă deranjează, de fapt, la cele două emisiuni politice difuzate seara târziu de Realitatea şi de Antena 3 (“Ora de foc”, respectiv “Sinteza zilei”).
Există acolo ceva nedefinit, un element comun pe care nu puteam pune degetul şi care mă irita dincolo de tendenţiozitate, dincolo de obsesia invitaţilor faţă de Băsescu, dincolo de transformarea moderatorilor în inchizitori şi de stâlcirea acelei detaşări insistente care e adevăratul jurnalism.
“Domnule Guşă, o să vă rog să purtăm această discuţie după ce trec alegerile, dintr-un motiv foarte simplu. Eu nu sunt de acord cu ce spuneţi dumneavoastră acum, dar nu vreau să mă cert cu dumneavoastră, fiindcă nu e practic. Eu am un ţel care este comun cu ţelul dumneavoastră”, îi spune Bogdan Teodorescu lui Guşă. (Găsiţi aici înregistrarea emisiunii de luni, 9 noiembrie, iar schimbul de replici cu pricina începe la minutul 53.00).
În acest citat stă “secretul” pe care-l căutam. Ce ne spune el? Fă-te frate cu dracul până treci puntea. Scopul scuză mijlocitorii. Acesta este principiul de la care pleacă discuţia. “Eu fac parte din altă tabără, la o adică te dispreţuiesc, poate chiar te-aş fi înecat dacă aş fi avut ocazia, însă acum voi tăcea şi voi păşi tiptil alături de tine, pentru a nu submina scopul nostru comun – malul celălalt”.
Dar nu atât principiul mă interesează, cât aplicarea lui în “noul jurnalism”, materializarea frăţiei descrise mai sus, care poate fi comprimată aşa: oricine e bun. Oricine e bun, oricine poate deveni susţinător al obiectivului de putere pe care şi-l propune emisiunea şi pe care îl execută realizatorii.
Nu mai contează ce-a făcut odinioară, nu mai contează dacă a instigat la crimă, dacă a ţinut ţara în loc, dacă a mafiotizat administraţia, dacă e turnător, şantajist, lingău, mercenar fără scrupule, retardat sau imbecil. Nu mai contează nimic. Oricine e bun dacă spune ce vrem noi.
Oricine e bun dacă e util. Aceasta este noua etică.
Orice aduce bani e adevărat. Acesta este noul jurnalism.
Astăzi a apărut şi o binevenită dovadă pentru toate acestea. Ziarul “Curentul” a publicat înregistrarea unei discuţii în care “jurnalistul” Sorin Roşca Stănescu îl ameninţă pe preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Alexandru Cătălin Macovei, pentru a obţine informaţii despre eventualele conturi din străinătate a trei miniştri – Blaga, Berceanu şi Videanu. Intermediar al acestei relaţii profesionale, ca de la ziarist la sursă, este “maestrul” (cum îi spune SRS) Bogdan Chirieac, care i-l introduce pe Macovei “naşului” şi asistă glumeţ la tentativa acestuia de a-l şantaja folosindu-se de o semnătură pusă ca martor pe un contract de împrumut. Citiţi şi ascultaţi:
Aceştia sunt doi dintre formatorii de opinie care, zi de zi, sunt buni. Pentru că sunt utili. Şi, din moment ce fac bani grei, înseamnă că spun adevărul. Acesta este noul jurnalism, nu pot să nu repet.
Se va întâmpla ceva de data asta? Îşi va aduce aminte managerul Sergiu Toader că “o televiziune e datoare să-şi apere propriul sistem de valori”, aşa cum declara recent? Va renunţa Realitatea la a-i mai invita în studio pe SRS şi pe Chirieac? Dar Antena 3? Dar conducerea Televiziunii Române va lua, oare, vreo măsură împotriva realizatorului emisiunii “De la Est la Vest”? Sau el rămâne bun să dea lecţii de politică externă şi de demnitate naţională?
Comentarii