Mi-a venit o idee: să întreb mai mulţi dintre prietenii şi amicii pe care îi am în lista de messenger cum îşi explică absenteismul de astăzi. Iată ce-a ieşit:

Adela Sabou, copywriter, Cluj: Greaţa faţă de manelismul politic.

Andra Bădicioiu, ziarist, Bucureşti: 1. Lipsa completă de interes, gen “Azi sunt alegerile? A, se votează uninominal? Şi ce înseamnă asta mai exact? În fine, nu contează”. În spatele acestei lipse de interes se ascunde, ştiu că e tulburător, chiar o lipsă de interes inocentă, absurdă, fără explicaţii adânci. Comodă, poate. 2. Cei care se simt jigniţi de candidaţii care li se dau pe foaie, revoltaţii “anarhişti”. Ăştia-s mai puţini, ştiu când e ziua alegerilor, principalele partide, s-au interesat chiar de candidaţii din colegiul lor, dar nu au avut, pur şi simplu, pe cine să aleagă.

Andrei Crivăţ, manager, Cluj: În primul rând, clasa politică este tratată cu acelaşi dispreţ cu care ea (clasa) tratează alegătorii în cei 4 ani dintre două tururi de scrutin. În al doilea rând, sunt convins că uninominalul a împins la absenteism. Am convingerea că există foarte mulţi oameni care au considerat că, în colegiul lor, n-au cui să-i dea votul, din diverse motive.

Bety Blagu, ziarist, Bucureşti: Toate alegerile pe care le-am făcut în ultimii 12 ani m-au dezamăgit, deşi am încercat toate variantele care păreau că mi se potrivesc. Aşa că am preferat să stau o tură şi să merg pe mâna altora, în speranţa că, în următorii 4 ani, va reuşi să apară cineva pe care să-l consider o alternativă reală la politicienii de azi.

Costin Ilie, ziarist, Bucureşti: Unii s-au săturat să aleagă între cele două-trei rele care se învârt pe buletinele de vot, alţii au fost mereu dezinteresaţi de politică, e mai mişto la schi sau la mall,  iar mulţi au fost împiedicaţi să voteze de procedura idioată, aia că nu poţi vota decât în colegiul în care ai domiciliul.

Codruţa Simina, ziarist, Cluj: Absenteismul este cauzat în primul rând de o libertate prost înţeleasă: “Vreau să am opţiuni, nu să aleg între tâmpiţi sau răul cel mai mic”, o dorinţă absolut legitimă, însă rezolvarea ei prin absenteism mă duce cu gândul la moftangiii lui Caragiale.

George Lăcătuş, ziarist, Bucureşti: Absenteismul foarte mare a fost cauzat, în primul rând, de dezinteresul tinerilor, lipsa de informare a acestora asupra candidaţilor şi ofertei lor electorale, totul asezonat cu un sictir total.

Iulian Comanescu, managing partner, Bucureşti: N-a fost absenteismul tuturor, ci al PDL-ului. La locale, electoratul acestuia a căutat pe buletinul de vot reforma clasei politice şi a găsit 322. Aşa se întâmplă dacă vezi numai paie în ochii altora.

Letiţia Câmpan, doctorand, Milano: Este efectul direct al distanţării clasei politice (în general) şi a partidelor aflate la putere (în special) de interesele (ca să nu zic problemele) reale ale poporului. Electoratul se simte tratat doar ca un public ieftin şi de umplutură al gâlcevii politice, fiind total exclus din procesul politico-administrativ. Astfel, s-a comportat oarecum specular, în oglindă, confirmându-şi rolul de spectator indiferent.

Pavel Lucescu, ziarist, Bucureşti: Cauza specifică (particulară) e votul uninominal. Practic, în lipsa reformării partidelor din interior, votul uninominal le-a dezvăluit goliciunea (calitatea oamenilor), care nu se vedea la fel de bine la votul pe listă.

Vasile Racoviţan, ziarist, Cluj: 1. Faptul că lumea s-a săturat de circul politic şi e scârbită chiar şi de încercarea de schimba ceva. 2. Persoanele care ar fi votat unde îşi au reşedinţa nu pot, din cauza că nu au şi domiciliul acolo. 3. Li s-a servit o poveste cu votul uninominal, pe când, de fapt, până la urmă, în foarte multe cazuri se va ajunge tot la partide, la liste şi nu la oameni.

Vlad Macovei, ziarist, Bucureşti: Un joc în trei a avut un impact semnificativ asupra alegerilor, iar mulţi au răspuns la dilema “PDL sau PNL” prin absenţă.

Viorel Nistor, manager, Cluj: Confuzie, derută, lipsă de interes şi informare.