Am decis să merg mai departe* cu nevoia presei scrise de a se reinventa şi, în acest spirit semantic, să întocmesc un scurt “re-inventar” al zonelor/domeniilor/capitolelor de realitate pe care cotidienele centrale nu le abordează deloc sau cărora ajung doar să le zgârie pojghiţa.

Capitolul “Viaţa propriu-zisă”

1) Concepţia. Dezbatere naţională pro şi contra avort, problema demografică (ce fel de ţară vrem să fim, ne putem permite să ajungem la 15 milioane?, avantaje şi riscuri, e nevoie de stimulente materiale sau nu?), discrepanţele contracepţiei (adoptată pe scară largă în mediul urban, necunoscută la sate);
2) Naşterea. Sistemul maternităţilor de stat (condiţii de spitalizare, riscuri, mita etc), soarta copiilor abandonaţi la naştere (răspunderea mamei, cum poate statul să intervină?), dezbatere privind perioada în care mama stă acasă (e bine să rămână 2 ani, trebuie flexibilizat sistemul?, cum e în alte ţări…);
3) Copilăria. Criza creşelor şi a grădiniţelor (număr de locuri insuficient, exigenţe la stat vs. privat), baby-sitting-ul (cum şi unde găseşti o bonă de încredere, criterii de angajare la firmele de profil etc), serviciile paralele grădiniţei şi şcolii (industria meditaţiilor, cum este afectată conştiinţa profesorilor, în ce măsură depinde viitorul copilului de limitarea sa la educaţia din şcoală?…), lumea neştiută a concursurilor şi pasiunilor extra-şcolare (mici vedete şi campioni în muzică, sport, dans etc), moda jucăriilor la modă (cine le creează, de unde vin, etica pe care o propun, cum le alegi…), influenţa televiziunii asupra copilului, când şi cum încep discuţiile despre sexualitate ş.a.m.d.
4) Adolescenţa. Ce visează, ce ascultă, ce citesc, cum vorbesc, cum ne văd liceenii, debutul vieţii sexuale (scăderea vârstei, modele din Occident, controlul parental vs. încredere), drogul în şcoală (amploare, cazuri, prevenţie, analiza implicării statului…), alegerea facultăţii (bani sau pasiune, acasă sau în alt oraş, una sau mai multe…);
5) Bătrâneţea. Părăsirea părinţilor şi a bunicilor (situaţia azilelor, supravieţuirea în mediul rural), “cum îşi ocupă timpul pensionarii” (condamnarea de către societate, lipsa de oferte pentru vârsta a treia, alternativele de tip “table în parc” sau “cine-a mai murit”…).

Capitolul “Economia e subterana presei”

1) Efectele pe termen lung ale activităţii în multinaţionale/trusturi (boli specifice, criza familiei, copilul care creşte singur, viaţa la volan, acumularea frustrării şi nevoia de evadare…);
2) Mafia forestieră (demonstraţie concretă, de la tăiere până la fişa de export, a furtului din silvicultură);
3) Dependenţa economiei naţionale de capitalul străin (analiza pe date statistice, intrări-ieşiri, ponderea bancară, credite de stat/private, fonduri europene etc);
4) Ce e original în producţia internă (dispariţii-apariţii de branduri, succese neştiute, falimente explicate);
5) Lipsa unei strategii naţionale selective (facem de toate?, dacă nu, ce alegem şi de ce: software, agroturism, alimente tradiţionale, ce fel de maşini?, ce fel de utilaje? etc);
6) Câţi dintre multimilionarii noştri au pornit de la zero, după 1989, câţi au făcut parte din fostul aparat de partid şi de stat, câţi fac producţie şi câţi sunt speculanţi etc;
7) Sistemul de taxe şi impozite – de ce nu este simplificat, posibile modele occidentale, contradicţii şi decizii care nu se aplică, deruta din companiile private, toată lumea driblează legea (exemple concrete şi posibile soluţii)…

Capitolul “România e un mister”

1) Mediul rural, uitat de toţi şi de toate (ce s-a schimbat după revoluţie, localităţi rămase în secolele XVIII-XIX, tradiţia muribundă – facem ceva pentru a o salva, măcar din interes turistic?, zonele necultivate – cauze şi soluţii, cine se mai întoarce la ţară şi în ce condiţii, ar trebui ca statul să dezvolte programe în acest sens?…);
2) Derizoriul micilor oraşe falimentare (localităţi care depindeau de una sau două fabrici care s-au închis, depopulate, îmbătrânite, triste, blazate, cenuşii…);
3) Minerii, după 20 de ani (propaganda bolşevică, experimentele sociometrice, “reprofilarea” de după 2000, viitorul Văii Jiului…);
4) Obiective turistice uimitoare, dar necunoscute (exemple, lipsa de cunoştinţe de marketing din administraţiile locale, inexistenţa unor registre, cel puţin la nivel judeţean, cu posibilele atracţii mai vechi şi mai recente);
5) Mediul mănăstiresc (de unde provin călugării, poveşti de viaţă şi alegere, ce probleme au românii care caută răspunsuri, relaţii cu Bisericile din alte ţări, relaţiile cu Patriarhia, personalităţi ale credinţei care sunt neştiute în mass-media etc);
6) Diverse “reţele” naţionale, întâlnirile şi traseele lor specifice (jucătorii de bridge, şah, go, rebusiştii, inventatorii, vindecătorii etc);
7) Personalităţi cunoscute şi recunoscute în străinătate, dar anonime în propria ţară.

Acestea sunt ideile/temele pe care le-am găsit în decurs de circa două ore. Fiecare ar putea fi dezvoltată în cel puţin un material de presă care, pentru a prinde viaţă, are neapărată nevoie de personaje principale şi secundare cu micro-istorii relevante, de statistici şi context, de comparaţii externe şi de reacţii oficiale. Dar asta presupune ridicare de la birou, ieşire din redacţie, eventual plecare din Bucureşti, bani de delegaţie, răbdarea şefilor. Sau corespondenţi buni, degrevaţi de ştirile zilnice, cărora să li se deconteze benzină, telefoane, diurnă, cazare… Şi, mai important decât toate, dorinţă. Dorinţă. Viziune. Pasiune.

* Mulţumesc, Cezar!