O cheamă Alexandrina Hristov şi vine din Basarabia. E cunoscută mai mult în Bucureşti, din motive greu de explicat într-o postare pe blog. Radiourile româneşti n-o difuzează, iar la televiziune n-am mai văzut-o de când Cătălin Ştefănescu a avut inspiraţia s-o prezinte marelui public, la “Garantat 100%”. Cântă în cluburi şi e una dintre favoritele lumii cu adevărat bune din Capitală, acea lume care preferă un soi de autism intelectual decât să se amestece cu mocirla care face rating.

Spre deosebire de noile cântăreţe de succes, care ştiu că sânii la vedere şi fustiţele de o palmă sunt garanţii de audienţă, Alexandrina Hristov are voce, educaţie muzicală şi, mai ales, un timbru care te obligă să te opreşti şi să asculţi. Tablourile care apar în primul clip de mai jos îi aparţin. E o artistă care a ales rafinamentul pentru că poate. Dacă nu aţi auzit-o până acum, sunt sigur că veţi avea o mare surpriză.

http://www.youtube.com/v/80GgFG9_9CI&hl=en&fs=1