“Jurnalul Naţional” a propus, în ediţia sa de ieri, “un proiect de lege pentru revenirea la folosirea cuvântului ţigan, în loc de rom, atât în plan intern, cât şi internaţional, pentru a evita confuzia între această etnie şi români”. Şi m-am gândit că cel mai potrivit interlocutor pentru a comenta acest subiect este George Lăcătuş (foto), jurnalist de investigaţie la “Cotidianul”, care e foarte implicat în acţiunile de integrare a rromilor în societatea românească.

Cum comentezi iniţiativa “Jurnalului Naţional”?
George Lăcătuş: Iniţiativa nu are logică, temei şi, din punct de vedere jurnalistic, este realizată foarte prost. Adică respectivii redactori s-au documentat prost şi au scris respectivele articole pe genunchi, în redacţie, lucru care denotă rea intenţie, după părerea mea. Nu a fost consultat nici un lider al rromilor, din Parlament sau ONG-ist.

Tu ce te simţi, ţigan sau rrom?
Eu mă simt rrom. Cuvântul “ţigan” nu există în limba rromani. Ideea promovată de JN, cum că “rrom” se apropie de cuvântul “român” şi astfel toţi românii vor fi sau sunt consideraţi ţigani, este cretină. Folosind aceeaşi unitate de măsură şi logică cu a jurnaliştilor de la JN, poate ar fi de bun augur să propunem un proiect de lege prin care evreilor să nu le mai spunem evrei, ci “jidani”, ungurilor să le zicem “bozgori”, italienilor “broscari”  etc. Ceea ce nu au înţeles colegii de la JN este că termenul de ţigan este peiorativ în orice context l-ai folosi, pentru că nu desemnează etnia. Cuvântul rrom desemnează etnia.

De ce crezi că românii de etnie română vor să se „delimiteze” de românii de etnie rromă?
Delimitarea are clar caracter rasist. Cuvântul rrom desemnează această etnie şi este folosit la nivel internaţional, de către toate ţările care au etnici rromi. Prin urmare, dacă tot vorbim de rromi, după ideea promovată de JN cei mai afectaţi ar trebui să se simtă cetăţenii oraşului Roma, pentru că numele acestora se apropie cel mai mult de cuvântul “rrom”.

Cine are soluţia problemei „ţigăneşti” şi prin ce metode s-ar putea aborda mai bine integrarea rromilor?
Guvernul este cel care ar trebui să se ocupe de această problemă, aşa cum guvernul SUA a rezolvat problema negrilor din America. Prin măsuri afirmative şi coerente, care să reducă decalajul dintre români şi rromi. Să nu uitam că rromii au fost vreo 500 de ani robi, sclavi, iar decalajul din această cauză este evident.

Ce fel de măsuri?
Există din 2001 Strategia pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Rromilor din România, care pe hârtie a dat foarte bine şi România a îndeplinit astfel criteriul de aderare la UE. În practică, Guvernul nu a dat bani pentru implementarea măsurilor prevăzute în strategie.

Despre ce sumă vorbim?
Am scris în “Cotidianul” că, în primii patru ani de la implementare, guvernul trebuia să aloce 123 de milioane de euro Strategiei pentru rromi, dar nu a alocat nici un ban. Aceasta este informaţie oficială. Banii daţi de Guvern au fost doar cotă-parte pentru implementarea programelor cu finanţare PHARE destinate rromilor.

DE CITIT: Un comentariu cu privire la folosirea cuvintelor “rrom” şi “ţigan”, scris de