de Nina Cassian

Voi scoate o antologie a mişcărilor mîinii
(Mîna ta e rece ca o furculiţă).
Strînge cu făraşul tot ce mai rămîne:
Ochiul tău de baltă, gura ta pestriţă.

Am, de veselie, patruzeci de dinţi.
Nu pricepi o iotă, am vîslit destul,
Deci, să spunem gloatei: Domnul e sătul,
Mergeţi toţi acasă-n paturi mai fierbinţi.

Îmi vîrîsem capul cu sila în piept
Şi-am crezut că-i blazonul pătrat al armurii.
Dar nu era decît buzunarul tău drept.

Şi mi-au plîns de milă zîmbetele gurii.