“Ţara se simte distrusă, iar Guvernul nu mai are nici o scuză… A eşuat în ceea ce priveşte siguranţa cetăţenilor… Omorurile s-au înmulţit. Infractorii sunt eliberaţi în numele corectitudinii politice, în timp ce oamenii decenţi au ajuns să trăiască precum într-un stat poliţienesc…. A eşuat în educaţie. Da, infrastructura a fost îmbunătăţită, însă patru din zece elevi termină şcoala incapabili să citească, să scrie sau să socotească bine… A eşuat în domeniul sănătăţii… Nu s-a ţinut de promisiunea de a face din copii prioritatea politicii sale, astfel că, dintre ţările dezvoltate, la noi e cel mai rău să creşti…”

E vorba despre Marea Britanie, iar frazele – pe care le-am adaptat puţin – fac parte dintr-o declaraţie de intenţii, un soi de manifest-bilanţ prin care ziarul londonez cu cel mai mare tiraj (3 milioane de exemplare), tabloidul “The Sun”, anunţă că, după 12 ani, schimbă tabăra politică: nu va mai susţine Partidul Laburist (implicit, nici Guvernul condus de Gordon Brown), ci pe conservatorii lui David Cameron.

Prima pagină a ziarului de azi (în stânga) şi cea a ediţiei din 1997
în care “The Sun” îşi anunţa susţinerea pentru laburiştii lui Tony Blair (foto: The Guardian)

*

“S-au cheltuit miliarde pentru a face ajutoarele sociale mai avantajoase decât salariul – creându-se o uriaşă clasă socială de puturoşi, pentru care munca este un cuvânt murdar. Şi, în tot acest timp, Guvernul a avut o singură preocupare: pe sine, propriul interes”, scrie tabloidul britanic. “The Sun crede că liderii Partidului Conservator pot reda măreţia Britaniei”, se spune în finalul textului.

Am ales acest subiect, bineînţeles, pentru a face o comparaţie cu România şi cu presa ei. Să nu vă imaginaţi că la englezi nu e vorba tot despre moguli şi interesele lor: “The Sun” este deţinut de o companie aflată în proprietatea magnatului Rupert Murdoch. Anul trecut, potrivit ziarului “The Guardian”, el a cinat, pe iahtul său, cu liderul conservator David Cameron, care ajunsese la destinaţie cu un avion privat pus la dispoziţie de gazdă…

Problema nu o reprezintă amestecul dintre politică, presă şi afacerile oamenilor puternici. Acest melanj e normal, până la un punct, într-o democraţie. Problema apare – şi nu spun vreo noutate – când taberele nu sunt limpezi, când susţinerea nu este oficială şi declarată public. În plus, “The Sun” nu a schimbat tabăra doar din interes strategic. Ziarul răspunde, fiţi siguri, unui curent de opinie majoritar în rândul cititorilor săi, iar acest fapt este confirmat de titlurile anti-guvernamentale care apar tot mai des în ultimele săptămâni chiar în cotidiene generaliste cu orientare de stânga, precum “The Guardian” sau “The Independent”.

Revenind la ale noastre, vă propun un nou joc. Să presupunem (prin absurd :) ) că ziarele importante îşi anunţă preferinţele politice. Cum ar arăta “spectrul” presei române? Cu ce partid ar “ţine” majoritatea, pe cine şi-ar dori preşedinte tabloidele şi cum ar influenţa viaţa publică această “deconspirare”?