Închiderea ultimelor săptămânale rămase în viaţă din reţeaua locală a Publimedia (compania de presă scrisă a grupului MediaPro) este staţia finală a unei derute manageriale. Adrian Sârbu n-a ştiut niciodată limpede ce are de gând cu această reţea: să facă bani cu ea, să câştige influenţă locală, să o crească până se coace pentru vânzare sau s-o aibă, pur şi simplu, în portofoliu.

Prin 2005 – când cuprindea săptămânalele “Bănăţeanul”, “Bihoreanul”, “Clujeanul”, “Ieşeanul” şi “Sibianul”, precum şi cotidienele “Hunedoreanul” şi “Ziarul Clujeanului” -, reţeaua ajunsese la apogeu, având o medie de peste 200.000 de cititori pe ediţie, potrivit Studiului Naţional de Audienţă. Era o forţă şi un reper de creativitate jurnalistică, iar cazurile de încălcare a eticii profesionale erau rare, mult mai rare decât la alte “case”. Se discuta despre transformarea săptămânalelor în cotidiene sau chiar despre deschiderea de cotidiene pe lângă bine instalatele titluri existente.

Începutul sfârşitului a fost decizia lui Sârbu de a vira conţinutul acestor publicaţii spre tabloid pur. Aşa văzuse el “trendul” în Europa occidentală şi, în consecinţă, n-a vrut să audă argumentul de bun simţ că, în România, un tabloid local este un nonsens, din lipsă de subiecte. Cobaiul a fost “Ziarul Clujeanului”, care s-a şi închis după un an de când devenise “comod, color, cuprinzător”. Apoi, totul s-a blocat, ziarele locale au fost din ce în ce mai neglijate, a intervenit blazarea, oamenii au început să plece şi criza a pus capac.

Pentru ca să aveţi o idee cum se făcea presă la săptămânalele locale ale MediaPro, am făcut o selecţie de 40 de materiale, apărute în cei 6 ani în care am lucrat efectiv la “Clujeanul”.

7 MARTIE 2000. Primul număr din “Clujeanul” refăcea istoria singurului criminal în serie din zonă, “omul cu ciocanul”, care omora femei în anii ’70. Tirajul s-a epuizat în prima zi şi s-a tras unul suplimentar.

APRILIE 2000. Primul român care şi-a făcut schimbare de sex, Sorin Raţiu, nu a ajuns femeie şi nici bărbat nu mai era. O poveste tragică despre un om distrus de incompetenţa unor medici.

DECEMBRIE 2000. “Clujeanul” scrie despre atentatul asupra lui Ceauşescu pus la cale la începutul anilor ’80 de câţiva universitari, coordonaţi de fostul deţinut politic Raul Volcinschi. “Executanţii”, trei oameni simpli, au făcut 15 ani de puşcărie, până în 1999.

MARTIE 2001. “Clujeanul” reconstituie viaţa generalului Gheorghe Avramescu, eliberatorul Clujului, ucis în condiţii misterioase în 1945, la periferia Budapestei, probabil de ruşi. Nepotul său, prinţul Paltin Sturdza, i-a găsit osemintele în Ungaria şi i le-a reînhumat în România după 55 de ani.

APRILIE 2001. “Clujeanul” îl găseşte pe unul dintre autorii faimosului slogan “Până aici democraţia, de aici începe Mănăşturul”. Contrar părerii încetăţenite, expresia se referea la regimul “democraţiei populare” instaurat în 1945 şi fusese scrisă cu cremă de ghete, pe zidurile Facultăţii de Agronomie, de doi studenţi anticomunişti.

IULIE 2001. Povestea controversatului om de afaceri Sever Mureşan, acţionar principal al Băncii Dacia Felix şi cel care l-a adus pe George Bush senior la Bucureşti.

AUGUST 2001. “Bihoreanul” descoperă un episod necunoscut din viaţa lui Valentin Ceauşescu: în 1967, când era student la Oxford, fiul cel mare al lui Nicolae Ceauşescu a comis un accident pe şoseaua Oradea-Cluj.

OCTOMBRIE 2001. Una dintre cele mai ample investigaţii publicate de “Clujeanul” l-a avut ca protagonist pe Khaled Matar, un om de afaceri palestinian care lucrase pentru serviciul secret al lui Arafat şi pentru Securitate şi care, emigrat în SUA după 20 de ani în care locuise la Cluj, era cercetat de FBI în legătură cu atentatele din 11 septembrie.

IANUARIE 2002. O analiză a fenomenului implantării de cipuri biometrice, publicată cu ani de zile înainte ca aceasta să devină o problemă naţională şi europeană.

FEBRUARIE 2002. Primii ziarişti români care au văzut Afganistanul după răsturnarea regimului taliban au fost Cătălin Tolontan şi fotoreporterul Cristian Preda, care şi-au publicat reportajul în săptămânalele MediaPro.

APRILIE 2002. “Ieşeanul” scrie despre viaţa şi moartea Ioanei Jitariu, singurul caz de progeria din ţară. Progeria este o boală cumplită şi foarte rară, care transformă un copil de 10 ani într-un bătrân de 70.

MAI 2002. “Clujeanul” explică rădăcinile şi principalele repere ale conflictului palestinian, despre care se vorbeşte aproape zilnic în presă, dar din care omul de rând nu înţelege mare lucru.

IUNIE 2002. “Ieşeanul” realizează o reconstituire – unică în presa noastră – a ultimelor minute din vieţile celor patru români morţi la World Trade Center.

SEPTEMBRIE 2002. “Bănăţeanul” publică povestea celei mai statui din Europa, cea a regelui Decebal, săpată în munte lângă Orşova, pe malul Dunării. Statuia a costat peste un milion de dolari şi a fost finanţată de Iosif Constantin Drăgan.

SEPTEMBRIE 2002. “Clujeanul” scrie despre tenismena americană de origine română Corina Morariu, numărul 1 mondial la dublu în 2000, care a reuşit să învingă leucemia şi să revină în circuitul profesionist după ce s-a luptat cu boala mai bine de un an.

SEPTEMBRIE 2002. O investigaţie realizată în colaborare de “Ieşeanul” şi “Clujeanul” prezintă culisele arestării istoricului şi agentului american Kurt Treptow, care avea să fie condamnat pentru pedofilie. Materialul a fost preluat de toată presa centrală.

DECEMBRIE 2002. “Bihoreanul” scrie, în premieră, despre jocul piramidal al “delfinilor”, căruia i-au căzut victimă mii de persoane din toată ţara.

IANUARIE 2003. “Braşoveanul” şi “Clujeanul” refac arborele genealogic al lui Ion Iliescu şi activitatea bolşevică a tatălui său, lămurind şi problema celor două mame ale sale, cea naturală şi cea vitregă, care l-a crescut.

MARTIE 2003. Cum se poate ca o familie să controleze un întreg oraş? Răspunde “Ieşeanul”, printr-un reportaj antologic despre acapararea Bacăului de către Dumitru Sechelariu.

IUNIE 2003. “Clujeanul” descoperă că unul dintre geniile teatrului românesc, regizorul Aureliu Manea, trăieşte într-un sanatoriu neuropsihiatric din judeţul Alba. Despre Manea, distins cu premiul UNITER pentru întreaga activitate, Cătălina Buzoianu spunea că este “singurul regizor din ţara noastră a cărui artă s-a convertit în mitologie”.

SEPTEMBRIE 2003. Peste 20 de MiG-uri s-au prăbuşit în România din 1993 până în 2003. Materialul analizează cauzele acestor tragedii şi investiţiile făcute de MApN în aviaţia de luptă.

DECEMBRIE 2003. Un ieşean descoperă în subsolul blocului o cutie cu fotografii nepublicate ale lui Ceauşescu. “Ieşeanul” intră în posesia lor şi-l prezintă pe dictator în posturi inedite – la vânătoare, la piscină sau în timpul unor vizite în străinătate.

FEBRUARIE 2004. După ce paleontologul Vlad Codrea, de la UBB, descoperă în zona Haţegului fosilele unei păsări care a trăit acum 70 de milioane de ani, “Clujeanul” realizează cu ajutorul său o călătorie imaginară în preistoria Transilvaniei.

MARTIE 2004. O echipă de cercetători din întreaga lume măsoară emoţiile omenirii în peste 50 de puncte de pe glob, inclusiv în România. Proiectul Conştiinţei Globale, iniţiat la universitatea Princeton, încearcă să demonstreze că minţile umane se pot sincroniza şi pot acţiona simultan asupra lumii fizice.

APRILIE 2004. În toiul scandalului MISA şi al prigoanei declanşate de autorităţi împotriva yoghinilor, “Clujeanul” publică o analiză imparţială asupra fenomenului, prezentând opiniile tuturor părţilor implicate în acest dosar.

APRILIE 2004. Cel mai cunoscut dintre supravieţuitorii grupărilor de luptători anticomunişti din Făgăraş, Ion Gavrilă Ogoranu, a apucat să-şi vadă ţara aliindu-se cu americanii pe care i-a tot aşteptat.

MAI 2004. “Bănăţeanul” şi “Clujeanul” dezgroapă o afacere secretă controlată de Securitate: timp de 30 de ani, placentele prelevate în maternităţile româneşti au fost vândute în străinătate pe valută.

SEPTEMBRIE 2004. Una dintre cele mai inspirate construcţii grafice ale paginilor de dosar. Aspectul original, creativitatea la paginare, a reprezentat un atu al săptămânalelor editate de Publimedia.

OCTOMBRIE 2004. “Ieşeanul” şi “Clujeanul” colaborează pentru un material în care sunt prezentate şi discutate cele mai importante romane cu tentă erotică din valul de proză tânără care a marcat anii 2003-2004.

IANUARIE 2005. O analiză a situaţiei de la controversata rafinărie din Oneşti, de la care s-au deturnat 3.000 de miliarde de lei şi care a fost considerată “puşculiţa” PSD şi a guvernării Năstase.

IANUARIE 2005. “Bihoreanul” publică, şi toată presa română preia, primul dintr-o serie de reportaje care aveau să fie refăcute anual despre vânătorile de lux organizate de Ion Ţiriac pe domeniul său de la Balc. În acel an, Ţiriac şi invitaţii săi cu ştaif din Occident au împuşcat 185 de mistreţi.

MARTIE 2005. “Clujeanul” scrie în premieră despre siamezele Tatiana şi Anastasia, fiicele unui preot greco-catolic din Cluj. Unite în zona capului, ele erau programate pentru operaţie de separare în SUA. Ulterior, chirurgii americani au încercat să efectueze acea intervenţie, dar au realizat la timp că separarea ar fi dus la moartea fetelor şi au renunţat.

MAI 2005. Cu ocazia ultimului episod din seria concepută de George Lucas, “Clujeanul” publică o sinteză referitoare la impactul pe care “Star Wars” l-a produs asupra cinematografiei mondiale şi asupra imaginarului colectiv.

IUNIE 2005. Astăzi, după câteva zile de la moartea lui Michael Jackson, vedem cu alţi ochi acest material de sinteză realizat după anunţarea verdictului în procesul de pedofilie din 2005. “Este greu de crezut că va reuşi să-şi relanseze cariera”, scria atunci “Clujeanul”.

NOIEMBRIE 2005. “Clujeanul” este prima publicaţie din ţară care-l contactează pe cercetătorul neurolog Cătălin Buhuşi, de la universitatea Duke, după apariţia studiului său revoluţionar în care demonstrează cum creierul uman măsoară timpul prin trei “ceasuri” separate, şi nu în funcţie de unul singur, cum se credea.

DECEMBRIE 2005. O poveste cutremurătoare: victimă a unui accident rutier produs în 2000, un tânăr clujean s-a aflat în comă profundă şi neîntreruptă timp de doi ani şi jumătate. S-a trezit, în mod miraculos, şi a reînceput să înveţe alfabetul şi mersul.

IANUARIE 2006. “Sibianul” conturează un tablou al dependenţei Europei de gazul rusesc, o problemă geopolitică şi de energie care avea să se acutizeze în anii următori.

IANUARIE 2006. “Ieşeanul” petrece o zi pe platourile de filmare ale peliculei “Youth without Youth”, pe care Francis Ford Coppola a turnat-o şi în câteva locuri din România şi pentru care a apelat la zeci de profesionişti români, de la actori la operatori şi personal auxiliar.

FEBRUARIE 2006. “Clujeanul” descrie modul în care, beneficiind de tot felul de “chichiţe” avocăţeşti, puşcaşul marin Christopher VanGoethem a fost declarat nevinovat, în SUA, pentru uciderea lui Teo Peter, fostul basist al trupei Compact.

FEBRUARIE 2006. Aflat la Cluj pentru prima dată după 1989, Mircea Cărtărescu declara pentru “Clujeanul”, printre altele, că n-a câştigat aproape nimic din scris timp de 30 de ani sau că “PD nu se deosebeşte în mod esenţial de PSD”.