Acest text nu reprezintă o predicţie, pentru că nu am asemenea veleităţi. E doar o deducţie bazată pe tendinţele din alte domenii, pe modelele în care se agregă funcţionarea societăţii globale. Politica n-are cum să nu evolueze în acelaşi sens şi urmând aceleaşi trasee.

Acest text descrie, în aceeaşi măsură, o certitudine şi o utopie. Până şi graniţa dintre ele va dispărea.

weed

Foto: sculptingintime.ro

Reţeaua. Actualul sistem de reprezentare politică, bazat pe partide care pretind că sunt coagulate de principii comune şi pe alegeri organizate pe criterii geografice, este falimentar. Ultimul său stadiu de existenţă este dezbaterea televizată, discursul adaptat la secundele în care se aprinde becul roşu al camerei de filmare. Această manifestare nu mai are nimic de-a face cu interesele alegătorilor din colegiu sau cu personificarea unui set de norme denumit ideologie.

Noul model politic se naşte, nu întâmplător, în SUA – ţara în care internetul este cel mai avansat. El reproduce sistemul reţelar, al nodurilor fără conducere centralizată, care au autonomie de acţiune şi care, în prima fază, nu se mai “împiedică” în detalii filosofice. E vorba de structura mişcării Tea Party, una care seamănă, blasfemie!, cu Al-Qaida: celule independente cu acelaşi ţel “de etapă”, distrugerea actualului model desuet. Cristalizarea identităţii va veni după.

Nişarea. Sunteţi mulţumit(ă) de senatorul şi deputatul aleşi în colegiile uninominale din care faceţi parte (asta în cazul fericit în care ştiţi să spuneţi repede cum se numesc cei doi)? Dacă răspunsul, aşa cum bănuiesc, este “Nu” sau “Habar n-am ce-a(u) făcut”, atunci vine următoarea întrebare: aţi vrea ca în buletinele de vot să nu mai fie înscrişi doar activişti ai partidelor sau eventuali politruci independenţi, ci şi personalităţi ale diferitelor bresle?

Din moment ce lumea a virat-o decis spre nişarea cererii şi, implicit, a ofertei, spre satisfacerea clientului ultim, acelaşi fenomen se va petrece şi în politică. Această nişare – posibilitatea de a alege o persoană în care să te regăseşti nu neapărat politic, ci uman sau profesional – va fi dublată de eliminarea localismului: vom putea vota pe cineva din alt oraş, judeţ sau, de ce nu, ţară.

Problemele “din teritoriu” vor fi rezolvate datorită unui alt fenomen aflat în plin crescendo, hiperlocalizarea, în timp ce, la nivel statal, legile vor fi concepute de oameni nelegaţi de circumscripţiile clasice.

*

Textul integral poate fi citit aici.