Primul studiu oficial pe tema cipurilor biometrice

Polemicile declanşate pe bloguri de apelul părintelui Iustin Pârvu referitor la cipurile biometrice ar fi sterile în lipsa unor luări de poziţie profesioniste şi a unor reacţii din partea statului. Degeaba am discuta noi, mirenii şi nespecialiştii, dacă acest interes nu s-ar materializa în lămuriri teologice care, la o adică, să aibă efecte politico-administrative.

Din fericire, am avut bucuria de a citi primul studiu lămuritor pe acest subiect, întocmit de profesorul universitar Mihai Valică, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi. Studiul – pe care îl puteţi citi integral pe blogul lui Andrei Bădin – este realizat cu binecuvântarea ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care este şi preşedintele Comisiei Canonice a Sfântului Sinod. Avem de-a face, deci, cu un document asumat de unul dintre cei mai importanţi ierarhi ai BOR, ceea ce duce dezbaterea la nivelul naţional dorit şi de iniţiatorii ei.

Iată câteva idei esenţiale pe care le-am extras din studiul profesorului Valică:

- “demersul Părintelui Justin este justificat teologic, responsabil şi profetic, întrucât există multe date comune între acţiunea introducerii cip-urilor biometrice şi atenţionarea profetică din Apocalipsă”;

- “România este prima ţară-pilot-cobai de pe planetă cu un asemenea proiect experimental”;

- “Nici o lege sau normă naţională, europeană sau internaţională nu garantează discreţia, securitatea absolută a datelor înscrise şi nu prevede sancţiuni clare pentru cei ce le-ar utiliza în alte scopuri, sau ar comite erori tehnice sau neglijenţă în securizarea datelor”;

- unul dintre avantajele cipului: “Conectarea la anumite baze de date publice naţionale şi internaţionale oferă în cîteva minute toate informaţiile vitale despre persoana căreia i se scanează un document personal prevăzut cu cip RFID“;

- unul dintre dezavantaje: “Informaţiile din memoria cipului pot fi citite de către orice cititor, nu doar de către cele specializate. Astfel, cu un simplu calculator performant, orice date, oricît de criptate ar părea, pot fi sparte într-un timp extrem de scurt (cel mult patru ore) şi chiar falsificate”;

- cipurile biometrice “permit accesul pe baza paşaportului altcuiva, fară a fi nevoie ca el să fie de faţă. Nu te mai verifică nimeni fizic, totul se bazează pe sistem”;

- “omul este alcătuit teologic, iar chipul său are o valoare teologică, hristică, şi nu îl putem amaneta sau împrumuta, sau permite să fie folosit fără voia şi libertatea noastră”.

Studiul propune două tipuri de concluzii, una care se referă la libertatea românilor, în calitate de cetăţeni, cealaltă la implicaţiile teologice ale unei asemenea măsuri:

- “expunerea informaţiilor digitale ale românilor discreţionar şi fără nici un discernământ reprezintă o acţiune fie inconştientă şi iresponsabilă, fie de trădare a propriilor cetăţeni”.

- “cip-urile biometrice, în acest context, contravin învăţăturii biblice şi patristice despre antropologia creştină, întrucât reduc, circumscriu, deci mărginesc chipul/icoana fiinţei umane la o simplă tehnologie şi suport electronic de emiţătoare şi implanturi”.

NOTĂ. Înainte de a fi publicat pe blogul lui Andrei Bădin, unde l-am citit eu, studiul apăruse pe blogul părintelui Savatie Baştovoi, care se aşteaptă ca documentul să devină poziţie oficială a BOR.