Linii directoare în primul discurs prezidenţial al lui Obama
- America trece într-o nouă epocă (new age), care va fi atât de diferită de ce a trăit până acum, încât acest eveniment nu se poate compara decât cu momentul constituirii sale ca naţiune, de unde şi frecventele referiri la “părinţii fondatori” de la 1776;
- intrarea în această epocă nouă nu a fost pregătită cum se cuvine, însă apariţia crizei determină arderea etapelor (“Our economy is badly weakened, a consequence of greed and irresponsibility on the part of some, but also our collective failure to make hard choices and prepare the nation for a new age”);
- una dintre caracteristicile noii epoci o va constitui preponderenţa surselor de energie nepoluante (“the ways we use energy strengthen our adversaries and threaten our planet (…). We will harness the sun and the winds and the soil to fuel our cars and run our factories”);
- schimbarea de paradigmă va începe cu educaţia (“we will transform our schools and colleges and universities to meet the demands of a new age”);
- pe lângă încrederea că taurul crizei va fi luat de coarne (“Today I say to you that the challenges we face are real. (…) But know this, America: They will be met”), americanilor li se cere din nou să vadă în ţara lor o entitate mitică, situată dincolo de diferenţe şi interese individuale, un scop spiritual în sine către care tinzând li s-ar rezolva şi problemele concrete (“the God-given promise that all are equal, all are free, and all deserve a chance to pursue their full measure of happiness. (…) They saw America as bigger than the sum of our individual ambitions; greater than all the differences of birth or wealth or faction);
- viziunea politico-economică a administraţiei Obama, aşa cum era de aşteptat, va fi una de stânga, cu sporirea controlului statului şi accentul pe cetăţenii cu venituri mici (“this crisis has reminded us that without a watchful eye, the market can spin out of control — and that a nation cannot prosper long when it favors only the prosperous”);
- Statele Unite îşi reafirmă sprijinul pentru regimurile moderate din lumea musulmană, dar, cel puţin teoretic, întind o mână şi către statele cu înclinaţii totalitare (“To the Muslim world, we seek a new way forward, based on mutual interest and mutual respect. To those leaders around the globe who seek to sow conflict, or blame their society’s ills on the West: Know that your people will judge you on what you can build, not what you destroy. To those who cling to power through corruption and deceit and the silencing of dissent, know that you are on the wrong side of history; but that we will extend a hand if you are willing to unclench your fist”);
- un mesaj foarte important, dacă nu este doar retorică globalist-stângistă, este apelul implicit către celelalte ţări bogate de a-şi întoarce privirea şi de a-şi canaliza resursele şi către lumea a treia (“And to those nations like ours that enjoy relative plenty, we say we can no longer afford indifference to suffering outside our borders; nor can we consume the world’s resources without regard to effect”);
- un amănunt interesant din finalul discursului este utilizarea unui citat din scrierile politicianului Thomas Paine, unul dintre “părinţii” revoluţiei americane (“Let it be told to the future world … that in the depth of winter, when nothing but hope and virtue could survive… that the city and the country, alarmed at one common danger, came forth to meet [it].”); acelaşi Paine este autorul frazei “Religia creştină este o parodie după cultul soarelui, au aşezat un om numit Hristos în locul soarelui”, frază care constituie una dintre ideile de pornire ale deja celebrului documentar “Zeitgeist. The Movie”, care anunţă şi el, la fel ca Obama, intrarea într-o nouă epocă.
P.S. Celor interesaţi de sursele livreşti şi politico-istorice ale discursului le recomand să citească aici.