Adam Michnik, despre “calea spaniolă” versus “lili-putinism”

Am fost aseară să-l văd şi să-l ascult pe Adam Michnik, invitat la Cluj de Centrul Raţiu pentru Democraţie. După ce Emil Hurezeanu i-a făcut o prezentare mult prea lungă şi stânjenitor de elogioasă pentru o persoană care era de faţă, fostul disident şi ideolog al sindicatului “Solidaritatea” a vorbit despre “Căile şi capcanele libertăţii”.

Michnik este un susţinător fără ezitări al societăţii deschise şi al conceptului de toleranţă, aşa cum este el înţeles şi aplicat în democraţiile occidentale. Cu autoritatea morală a cuiva care, până în 1989, a fost închis de mai multe ori pentru ideile sale, el crede, folosindu-se de exemplul Poloniei, că drumul către democraţie se face prin “compromis şi reconciliere”, respingând opţiunea revanşardă, “anticomunismul cu faţă bolşevică“.

I-a spus “calea spaniolă” - o paralelă cu primele alegeri libere de după moartea lui Franco, care au avut rezultate similare cu acelea din 1935, anul dinaintea instaurării dictaturii la Madrid. Mesajul implicit ar fi, spune Michnik, “nu ne vom mai ucide între noi”.

Revenind la această parte a Europei, unde “nu există frontiere echitabile”, polonezul consideră că deschiderea graniţelor şi integrarea în UE reprezintă soluţia pentru a evita războaie precum cel din fosta Iugoslavie şi pentru a mai linişti minorităţile nemulţumite. Acesta ar fi un argument, în opinia sa, pentru faptul că “ideea statului civic a învins ideea statului etnic”.

De altfel, civismul, eliberarea de spaime şi denunţarea falselor ameninţări au constituit principalele elemente din conferinţa lui Michnik. El a mărturisit că, deşi nu se vorbeşte de rău despre morţi, ar fi ipocrit să nu spună că a fost un adversar al preşedintelui Lech Kaczynski, deoarece acesta făcea parte din “tabăra care se simte ameninţată de modernizare” – referire la partidul Lege şi Justiţie, care are o politică euro-sceptică şi conservatoare.

Michnik consideră că “împărţirea între comunişti şi anticomunişti nu mai este importantă“, că delimitarea stânga-dreapta nu are o bază factuală în Europa Centrală şi de Est şi că, în schimb, adevărata ciocnire de astăzi se produce între partidele democratice şi “proiectul anti-liberal din ţările noastre“. Reprezentanţii acestui “proiect” ar fi cei care se tem de “dictatura” Bruxelles-ului, care construiesc scenarii ale fricii şi ale pierderii de identitate. “Într-o societate înfricoşată, înfloresc corupţia şi clientelismul”, a spus el.

Polonezul s-a declarat un optimist, mai ales că, pentru ţara sa, perioada de după 1989 a fost “cea mai bună din ultimii 400 de ani” . “Noi, polonezii, consideram că suntem condamnaţi la eşec. Ne-am spus că suferim pentru păcatele întregii lumi, că suntem un Hristos al popoarelor“, a explicat Michnik mentalitatea naţiei sale şi argumentul pentru care şi noi, la fel ca ei, ar trebui să apreciem şi să apărăm libertatea de acum.

Riscul ar fi “lili-putinismul”, adică adoptarea noului model rusesc, în care puterea politică şi mediatică este acaparată şi păstrată cu ajutorul serviciilor secrete. “Să nu capitulăm, să nu permitem ca ţările noastre să fie conduse de aceiaşi bandiţi ca-n trecut”, a fost mesajul de final al polonezului.