A ştiut Boc? Nu contează

“Boc ştia de 6 luni”. “Eu primesc doar informaţii generale”. Preşedinte versus premier: cine minte?

Cine gândeşte astfel, într-o logică binară, pierde esenţialul din vedere. În acest caz, nu se aplică faimoasa regulă “tertium non datur”. În acest caz, ca în multe altele, cel mai sănătos e să gândim singuri.

Ştia Boc? Ce să ştie? Că Sorin Apostu e corupt? Actualul primar a fost şef al Direcţiei Tehnice, apoi viceprimar, în mandatul lui Emil Boc. El gestiona concret munca de uzură din administraţie, pentru că Boc era preşedinte de partid aflat la guvernare şi pentru că zbura cel puţin o dată pe săptămână la Bucureşti. Dar Boc îl alesese, Boc semna tot, Boc era şeful lui. Deci, dacă Apostu e corupt, Boc ştie. Punct.

Una dintre trăsăturile premierului însă – o spun cei care au lucrat cu el – este că nu taie în carne vie. Se enervează, strigă, e mult mai “rău” decât imaginea de obedient care i s-a creat în mass-media, însă nu dă afară, nu renunţă la oamenii cu care lucrează. E, mai degrabă, genul Iliescu: tergiversează, mai dă o şansă, fidelizează iertând, “latră, dar nu muşcă”. Şedinţele de activism politic din vremea “cealaltă” n-au cum să nu se fi ascuns, undeva, între deprinderile sale mentale.

A ştiut Boc că Apostu va fi reţinut? Să gândim tot cu mintea noastră. Cum au reacţionat el şi filiala PDL faţă de şocul de la Cluj? Dezastruos. Tăcere. Telefoane închise. Degringoladă. Spaimă rece, răspunsuri stupide, ciocniri cap în cap pe holuri. Timp de patru zile, de miercuri până duminică, PDL – ditamai partidul, nu filiala – a fost incapabil să încropească o reacţie limpede şi oficială faţă de arestarea celui mai important primar al său.

În loc să profite la maximum de acest eveniment – şi orice jurnalist cu câţiva ani de experienţă le-ar fi putut spune cum să transforme arestările, ca în arte marţiale, în energie proprie -, liderii PDL au rămas corigenţi la “managementul crizei”. Atât la Bucureşti, cât şi la Cluj. Aici, şeful filialei, Daniel Buda, s-a comportat ca un non-lider: a închis toate căile de comunicare, dispărând pur şi simplu din paginile ziarelor de hârtie şi online, de unde-i plăcea să se vadă zilnic dându-şi cu părerea despre toate. (Din această perspectivă, el este o victimă mult mai certă a acestui scandal chiar şi decât primarul Apostu: n-are nici o legătură cu ideea de a conduce oameni).

Revenim. Judecând după reacţii, arestarea lui Sorin Apostu i-a luat ca din oală pe liderii PDL. Cel puţin pe cei din Cluj. Cel mai probabil, nici Boc n-a ştiut, altfel s-ar fi pregătit cumva, ca preşedinte de partid, şi i-ar fi ajutat şi pe cei din filială să aibă o atitudine. Una oarecare, dar să existe.

Iar aici trebuie să mai introducem o informaţie: în mod normal, Emil Boc trebuia să fie naşul de botez al băiatului lui Alin Tişe. I-a fost naş de cununie, prin urmare era de aşteptat să-i ţină şi copilul în braţe în faţa cristelniţei. Boc a lipsit însă de la acest moment, iar preşedintele Consiliului Judeţean s-a văzut nevoit să apeleze, ca soluţie de avarie, la Florin Piersic, care şi-a contramandat nişte apariţii pentru a-i năşi fiul.

Ce înţelegem de aici? Că situaţia e mult mai încurcată şi nu poate fi rezumată la nivelul “Ştia? De ce n-a făcut nimic? De ce nu le-a spus alor lui?”. Nici măcar întâlnirea de marţi, de la Prefectură, cu cei mai importanţi membri ai filialei PDL nu a rezolvat mare lucru. În fapt, toate reacţiile lui Emil Boc – muţenia în urma arestărilor, excluderea din partid a lui Bica şi a lui Apostu, absenţa de la botezul lui Cezar Tişe, precum şi fuga de întrebări după şedinţa de la Prefectură – ne arată că anvergura acestui “joc” este alta şi că fieful clujean poate fi sacrificat – şi, la nevoie, va fi -, pentru atingerea unor interese naţionale ale PDL.

PDL se află, în ciuda aparenţei, într-o situaţie de win-win. Câştigă imagine de pe urma arestărilor, pentru că impactul din tot restul electoratului este mult mai important decât cel local, dar, şi mai interesant, are un as în mânecă la negocierile privind reforma administrativă a ţării, pe care n-o poate face împreună cu UDMR şi pentru care trebuie să găsească un alt aliat. Iar acel as este locul gol rămas la Cluj.

*